Monografie

Vechimea satului nu se poate susţine cu documente suficiente, deşi nu departe se află satul Puţureni, menţionat în prima jumătate a secolului al XV-lea şi al cărui nume este derivat cu ajutorul aceluiaşi sufix „-eni”, având - în acest caz - valoare locativă.

Numele satului Ghireni este derivat de la numele hidronimului cu acelaşi nume, care alternează în timp: Pârâul Ghireni - Pârâul Giurgiova[1], dar acest nume poate fi derivat de la un antroponim – Giurgiu, Georgiu, Ghirea sau Gheorghe etc.

Satul cu numele Ghireni este menţionat prima dată documen­tar la 31 mai 1619, când „Gaşpar voievod întăreşte lui Coman Berechez, diac, mai multe părţi din satul Comăneşti, cumpărate de la diferiţi proprietari…”. Între martorii de la care Coman aduce za­pise de mărturie este menţionat „… şi Toader vătah de Ghireni…”[2].

La 18 septembrie 1639 era stăpân la Ghireni Nicolae, căruia Vasile vv, domnul Moldovei, îi întăreşte pe baza unor zapise de măr­tu­rie de la „Turcul din Cuzlău… şi de la popa Patraşco din Ghi­reni, stăpânirea peste jumătate din jumătate de sat Crasnaleuca…”[3]. Credem că este vorba de o a opta parte din satul Crasnaleuca.

Satul Ghireni a avut caracter răzeşesc, apoi o parte a moşiei a trecut în stăpânire boierească, mai degrabă boiernaşi mărunţi, care stăpâneau părţi mai mari din moşie, pe care apoi le împărţeau succesorilor. Fiii lui Neculai din Ghireni îşi împart moşia părintească la 23 iunie 1659[4].

Moşia şi satul Ghireni au ajuns în stăpânirea familiei Ciolac din care Maria, fiica lui Ilie Ciolac, cel care cumpăra 2 părţi din moşia Adăşeni de la medelnicerul Gh. Dimitriu în martie 1814[5], căsătorită cu comisul Ioan Tăutu[6], aduce acestuia ca zestre moşia şi satul Ghireni. De la numele de familie al lui Tăutu satul Ghireni devine Ghireni-Tăutu, în opoziţie cu alt sat Ghireni, situat până la mijlocul secolului al XIX-lea la circa opt km sud-est pe acelaşi pârâu şi care a purtat numele Ghireni – Ghireni-Curt apoi Curt şi în prezent Horia, în comuna Mitoc, pe malul drept al Prutului.

Satul a purtat numele Ghireni - Tăutu în perioada 1859-1912 pentru a reveni apoi la cel anterior, simplu, Ghireni[7].

Biserică în satul Ghireni exista, cu siguranţă, şi în anul 1639, când era menţionat popa Patraşco din Ghireni. Biserica actuală s-a zi­dit în perioada 13 iulie 1860 - august 1861 cu cheltuiala comisului Ioan Tăutu, spre pomenirea familiei şi mai cu seamă a răposatei sale mame Maria, născută Ciolac. Biserica poseda 9 fălci (12,87 ha)[8].

Biserica satului Ghireni a fost filie a Parohiei Crasnaleuca până în anul 1956, când a trecut filie a Parohiei Coţuşca, fiind deservită de preoţii acelor parohii. Cel dintâi preot paroh la Ghireni a fost din anul 1998 pr. Focşăneanu Narcis - Vasile urmat de pr. Sasca Tudor.

Şcoala din satul Ghireni s-a înfiinţat în anul 1924 cu primul învăţător Temistocle Malek. Până în anul 1948 şcoala a funcţionat în casele unor săteni: Galiţoaia, Teodorescu, C. Lungu, N. Delibaş, Adam şi Gh. Agavriloaie, Lavric. În perioada 1948 - 1971 şcoala a funcţionat în casele ultimului arendaş al moşiei, Antonel Manea. În anul 1958 şcoala cu clasele I-IV devine şcoală cu clasele I-VII. În anul 1971 se dă în folosinţă localul propriu pentru şcoală cu ziduri din cărămidă, patru săli de clasă, laborator, cancelarie, dependinţe etc.